Îl iubeam și țineam la el; de obicei dormeam în același pat. De multe ori, când credea că dorm, se uita la pornografie. Pornografie urâtă. Și azi am în fața ochilor imaginile la care se uita. Totul era întunecat. Nu știam ce înseamnă, dar eram șocată și foarte speriată. Nu l-am lăsat să știe că sunt trează, chiar și atunci știam că nu ar trebui să mă uit la așa ceva. Mă învârteam și întindeam prefăcându-mă că mă trezesc, dar niciodată nu închidea televizorul. Doar îmi spunea: „Nu te speria, pune-te la somn”.

Ce am văzut atunci la televizor mi-a format prima impresie despre sex. Acum înțeleg că dependența lui mi-a deformat orice percepție sănătoasă aș fi putut avea în legătură cu sexul. Dependența îl făcea surd la durerea mea sau a celor din jurul lui.

Am crescut simțindu-mă murdară și vinovată.

Uneori le spuneam lucruri șocante prietenelor că să le testez reacțiile. Simțeam că eu sunt murdară și ele nevinovate. Uneori desenam femei goale și pe urmă acopeream tot cu mâzgălituri ca să nu afle nimeni.

Cum e să crești într-un mediu în care femeia e doar un obiect

Adolescentă fiind uram modul în care mi se schimbă corpul, începea să semene cu cel al femeilor pe care tatăl meu le iubea și pe care nu a izbutit să le ascundă de mine. 

Nu înțeleg cum de nu a putut să vadă că ele sunt la fel că mine, fetele cuiva. Voia că și eu, fata lui, să mă port așa? Nu avea nicio empatie pentru femei? Pe măsură ce creșteam, am început să mă lupt cu el și să tip la el că să se oprească. Atunci bunica îmi spunea: “Așa fac bărbații! Le plac femeile, de aia!”. Nu aveam cui să-i cer ajutorul. Nu voiam să ii spun mamei nimic, să nu o supăr. În mintea mea, credeam că o protejez, că trebuie să fiu puternică pentru toți.

Când mergeam în vizită la tatăl meu, mă îmbrăcam cât mai copilărește și mă acopeream cât de bine puteam. Nu mă simțeam confortabil în preajma lui. Mă durea gândul că el era bărbatul care ar fi trebuit să mă apere de prădători și de lume; în schimb, simțeam nevoia de a mă ascunde și a mă apăra de el.

Ne plimbam pe plajă, își lua aparatul foto și făcea poze femeilor care stăteau la soare pe furiș. Nu exista suficientă pornografie sau femei goale cât să-l sature.

Am crescut cu impresia că bărbatul adevărat era o persoană care nu își poate controla nicio pornire.

Cum e să crești lângă un dependent de pornografie

Am crescut și cu sentimentul că oricare altă femeie era mai importantă pentru tatăl meu decât mine; tot ce trebuia să facă era să-și expună corpul și eu dispăream total din peisaj. Instant, de la a fi alături de mine, de la a îmi purta de grijă, treceam la a fi o povară pentru el, ceva pe care să  îl arunci cât colo.

Nu am avut niciun model pentru ideea de romantism, căsătorie sau despre posibilitatea de a trăi fericită alături de un singur bărbat. Toate astea erau doar minciuni și credeam că știu adevărul: sexul însemna totul și iubirea era doar o idee fără consistență.

Am avut primul iubit la 17 ani și am mers până la capăt cu el, deși nu îmi doream. Uram [ce mi s-a întâmplat] și m-am simțit murdară timp de mai multe zile. De ce am făcut-o? Pentru că era din grupul meu de prieteni și mă temeam că va râde de mine pentru că sunt virgină, ca și cum ăsta ar fi fost cel mai rău și rușinos lucru de pe pământ. Într-atât de sucită era percepția mea despre sex și viața intimă. Și cui să îi pot spune? Majoritatea credeau că pornografia era sexy, era cool, sau un subiect pe seama căruia să glumești.

Îi vedeam pe alți bărbați că îl admiră pe tatăl meu pentru că era deschis în legătură cu sexualitatea lui și putea să aibă atât de multe femei. Grupul în care trăiam îi spunea că e un bărbat adevărat, iar mie că trebuie să fi fost prea sensibilă.

Mai pe urmă, spre binele meu, am început să interacționez cu femei puternice care spuneau fără frică ce simt și ce părere au cu adevărat, indiferent cât de rău primite deveneau în rândul celorlalți.

L-am înfruntat pe tatăl meu și i-am zis că vreau doar să recunoască, să își ceara scuze pentru că am trecut prin ce m-a făcut să trec. A negat totul.

Ultima dată când am fost la el, am găsit materiale pornografice și am șters tot. Tot ce a avut să îmi spună în legătură cu subiectul a fost că e supărat pentru că am „trecut limita ștergând fișierele lui intime”. A încheiat spunându-mi „ce treabă am eu cu ce îi place sau nu?”

Cum să explici ceva atât de rușinos?

El este singuratic acum. Mă sună des încercând să mă facă să vorbesc cu el. Îmi e dor să am un tată; am mers în excursii împreună și m-am jucat de multe ori cu el în copilărie, dar nu pot să uit. Fiecare trebuie să trăiască cu urmările alegerilor pe care le-au făcut. Și lui asta i se întâmplă acum. Nu l-am mai văzut de mai bine de un an.

Puțini știu prin ce am trecut. Dacă aveam un tată alcoolic, mi-ar fi fost ușor să vorbesc despre asta pentru că toată lumea știe ce însemnă și simpatizează cu tine. Dar cu asta? Trebuie să o ascunzi și ți-e rușine. Simți că ceilalți nu ar putea să înțeleagă. Cum să le spui?

M.

Sunt din ce în ce mai multe studii care confirmă modul în care pornografia afectează relațiile interumane. Mulți realizează că pe partenerul lor îl rănește faptul că ei se uită la pornografie, dar puțini iau în considerare cum consumul de pornografie le distruge nu numai relația sentimentală, dar și relația cu familia. Adevărul e că poveștile astea sunt nu doar tragice, dar și foarte întâlnite.

Consumul de pornografie îi face pe consumatori să se retragă, să-și închidă mintea, să își reprime sentimentele și să se închidă în ei, aceștia preferând izolarea în compania pornografiei în loc să-și petreacă timpul cu familia sau cu cei dragi. Știința demonstrează cum consumul de pornografie poate deveni un comportament compulsiv și ajunge să monopolizeze gândurile, energia și timpul consumatorilor. Sentimentele intense de vină sau de rușine și nevoia de a ține acest obicei secret îi îndepărtează de cei apropiați.

Nu există familia perfectă, chiar și relațiile din familia pe care o aveți acum nu sunt cum ați dori să fie, dar aveți puterea să decideți acum pe ce bază să vă întemeiați propria familie. Puteți lua deciziile și alege obiceiurile care să vă ajute să construiți relații sănătoase în viitor.

Unii cred că se pot opri din a consuma pornografie, ca și cum ar apăsa un buton, în funcție de circumstanțe sau de statutul civil, dar studiile spun o poveste diferită.

Sursă: Fight the new drug

, , ,